|
|
Pe?tera Muierilor se afl? în comuna Baia de Fier, jude?ul Gorj ?i este electrificat?. Pe?tera a fost sculptat? în calcarele mezozoice de pe marginea sudic? a Masivului Parâng, de c?tre râul Galbenul.
Pe?tera are o lungime de aproximativ 3.600 de metri dispus? în 4 niveluri. Nivelul inferior constituie rezerva?ia speologic? împ?r?it? în dou? sectoare: sectorul de nord (1.500m) ?i sectorul de sud (880m). La 40 de metri în?l?ime se afl? etajul superior amenajat pentru turi?ti cu o lungime de 573 m , ajunge pân? la lungimea de 1.228 de metri o re?ea de diverticule foarte greu accesibi?.
Adev?ratele atrac?ii ale pe?terii sunt Domul Mic, care are un aspect asem?n?tor unei cupole gotice format prin precipitarea milenar? a calcitei. Celelalte înc?perii sunt Sala Altarului, Valul Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare ?i imaginea Stâncii Însângerate, denumit? a?a datorit? scurgerilor oxidului de fier.
Alte câteva atrac?ii sunt Valul Muierii, Bazinele Mari, Cascadele împietrite, Dantela de Piatr?, Poarta, Sala cu Guano, Sala Turcului. În Galeria Ur?ilor a fost g?sit un adev?rat cimitir de resturi scheletice de ur?i, lei, hiene, vulpi, lupi, capre s?lbatice ?i mistre?i. În Sala Musteriana au fost descoperite foarte multe obiecte apar?inând culturilor cu mult înaintea erei noastre.
Sta?iunea Rânca este a?ezat? în Mun?ii Parâng la o altitudine de 1600 m ?i este una din frumuse?ile naturale ale ??rii.
Accesul se face pe DN 67C Benge?ti (Gorj) – ?ugag (Alba), drum care este modernizat ?i între?inut pân? în sta?iune chiar ?i pe timp de iaran?. Iarna se poate urca doar dinspre Novaci, Transalpina fiind închis? pe timpul iernii.
Dispune de trei pârtii de ski toate dotate cu teleski; una pentru încep?tori pozi?ionat? pe Muntele Corne?ul ?i dotat? cu nocturn? pozi?ionat? în centrul sta?iunii ?i una pentru avansa?i care continu? peste vârf. Cea de-a treia este un babyski pozi?ionat la intrarea în sta?iune dotat cu nocturn?.
Incepând cu anul 2011 Rânca mai dispune de un telescaun ce deserve?te trei partii de ski care se afl? la poalele Vârfului P?pu?a.
Turi?tii sunt atra?i de Rânca atât în perioada de iarn? când totul este alb ?i pur cât ?i în perioada de var? când se transform? în verde.
Ofertele de cazare sunt numeroase atât la pensiuni cât ?i la hotelurile din sta?iunea Rânca, fiecare cu oferte cât mai diversificate iar distrac?ia este garantat?.
Exist? ?i restaturante unde pute?i s? servi?i masa dar ?i magazine de unde pute?i cump?ra alimente.
La Rânca se pot practica o multitudine de sporturi în func?ie de anotimp.
Astfel pe timp de iarn? pute?i practica: ski, snowboard, snowmobil, ski de tur?.
Pe timp de var? se pot practica ATV, enduro (cu motorul sau bicicleta), expeditii 4×4, parapanta.
În acest sens exist? ?i o multitudine de centre de închiriere a echipamentului sportiv majoritatea fiind amplasate în centrul sta?iunii Rânca, dar ?i în ora?ul Novaci.
Sta?iunea Rânca este a?ezat? în Mun?ii Parâng la o altitudine de 1600 m ?i este una din frumuse?ile naturale ale ??rii.
Transalpina (DN 67C), cunoscut? ?i sub numele de Drumul Regelui sau Poteca Dracului, este cea mai înalt? ?osea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (la 2.145 m).
Drumul porne?te din Benge?ti-Ciocadia jude?ul Gorj (comun? aflat? pe drumul national dintre Tg. Jiu ?i Râmnicu Vâlcea , la aproximativ 35 km de Tg. Jiu) ?i ajunge la Alba Iulia prin Sebe? , traversând mun?ii Parâng ?i este cel mai înalt drum din ?ar?, mai sus chiar ?i decât Transf?g?ra?anul!
Fiind un drum alpin este închis pe toat? perioada de iarn?. Drumul este modernizat în toatalitate ?i este accesibil pentru orice tip de autoturism.
Peisajele pitore?ti oferite de Mun?ii Parâng v? vor încânta a?a c? nu trebuie s? rata?i ocazia s? face?i m?car odata în via?? acest traseu, v? ve?i întoarce cu siguran??.
Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse sus?in c? a fost construit prima dat? de legiunile romane în timpul r?zboaielor cu dacii, motiv pentru care pe h?r?ile de istorie este trecut sub denumirea de “coridorul IV strategic roman”.
Potrivit altor surse, ?oseaua a fost construit? ?i pietruit? de nem?i în timpul primului r?zboi mondial, din ra?iuni militare, îns? a fost foarte pu?in folosit?. Transalpina a fost reconstruit? în perioada interbelic? ?i dat? în folosin?? în 1935, când a fost inaugurat? de regele Carol al II-lea, motiv pentru care i se mai spune ?i “Drumul Regelui”.
Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al doilea r?zboi mondial, când nem?ii aveau nevoie de aceast? cale de acces din motive militare.
Gilortul, al c?rui nume este considerat de origine dacic?, izvor??te din Mun?ii Parâng, respectiv de sub Vârful Parângul Mare (2519m) prin dou? izvoare principale, situate la altitudinea de aproape 2350 m, fiind flancat imediat pe dreapta de Vf. Mândra , iar pe stânga de Vf. Gruiu ?i dup? un lung traseu intramontan cu chei, repezi?uri ?i cascade iese la Novaci.
Accesul se face din ora?ul Novaci ?i se merge c?tre nord pe cursul râului Gilort.
Cadrul natural încercuit de mun?i acoperi?i cu p?duri de brad face din Cheile Gilortului un loc minunat unde pute?i s? petrece?i un week-end pl?cut cu cortul.
Drumul este accesibil însa nu este modernizat a?a c? pentru a merge în amonte v? recomand?m s? ave?i ma?ini cu o gard? la sol mai înalt?.
Gilortul este populat cu p?str?v dar pescuitul este interzis cu des?vâr?ire, mai ales în amonte.
Orientarea ini?ial? a cursului este dinspre nord-vest c?tre sud-est, pentru a primi ca afuen?i, pe partea stâng?:
-pârâul Setea Mic?-Vest, adunându-?i apele dintre coamele Ghere?ul ?i Stâncior, care se une?te înainte de confluen?a cu Gilortul cu pârâul Gruiu;
-pârâul Setea Mic?-Est, care-?i adun? apele dintre culmile Setea Mic? ?i Setea Mare;
Apoi, dup? ce se îndreapt? spre sud, prime?te de pe partea dreapta:
-pârâul T?rt?r?u, izvorât de sub Vf. T?rt?r?u al coamei Groapa;
-pârâul M?c?ria, care aduna ?i el de pe partea sa dreapt? patru pâraie, dintre care cel mai cunoscut este C?tina, dup? care î?i continu? cursul în direc?ia ini?ial? pentru a primi, de pe partea stâng?:
- pârâul Ple?coaia (ori Setea Mare), izvorât de sub Vf. Setea Mare ?i Vf. Ple?coaia ale culmei Câlcescu;
-pârâul Romanu, care curge pe por?iunea final? pe Valea Romanu, dup? ce adun? pâraiele Mohor ?i P?pu?a, izvorâte de sub vârfurile cu acelea?i nume, ?i apoi pâraiele Mioarele ?i Romii, de pe partea sa dreapt?;
?i mai apoi, de pe partea dreapt? pâraiele Calului si Redeiu, iar de pe partea stâng? pâraiele Dâlbanu ?i Rânca, pentru ca mai apoi s?-?i reorienteze cursul spre sud pân? la Novaci.
Lacul Gâlcescu se afl? în Mun?ii Parâng la o altitudine de 1925 m , este cel mai întins iezer glaciar din acesti mun?i, se întinde pe 3,2 hectare.
Lacul Gâlcescu se ive?te chiar la marginea celei mai b?tute poteci turistice care str?bate muntele. Este declarat monument al naturii, iar împrejurimile constituie o rezerva?ie natural? (geologic?, floristic? ?i peisagistic?).
Într-o vale imens?, dup? ?ase ore de mers prin abruptul Parâng, cu plecare din Rânca, v? a?teapt? Lacul Gâlcescu ?i aproape alte zece lacuri mai mici.
Dar pân? acolo trebuie s? trece?i pe lânga Vârful P?pu?a pe Transalpina ?i v? ve?i desp?r?i de drum abia când ve?i vedea în fa?? dou? vârfuri (C?rbunele ?i Mohorul).
De aici începe traseul turistic marcat cu banda ro?ie, în dreapta este C?rbunele cu o potec? de urcare ?i o cruce în vârf ?i în stânga un colos rotofei numit Mohorul.
Dup? ce sui?i C?rbunele v? a?teapt? o ?a lung? care v? va duce pâna în fa?a Mohorului ?i de aici trebuie s? înainta?i, iar dup? ce ve?i trece ?i ultimul vârf v? a?teapt? o creast? mai lin? care v? ofer? pu?in r?gaz.
Complexul glaciar se vede perfect de pe creast?, cu un lac mai mic care se vars? în marele Gâlcescu printr-un pârâia?, alte l?cule?e se v?d în zon?, unde singurii arbu?ti care au crescut sunt scunzii jnepi ?i ienuperi, adaptate la vântul puternic de aici.
V? avertiz?m c? traseul este destul de dificil, iar lacul nu este chiar accesibil ?i u?or de vizitat, a?a c? veni?i preg?ti?i.
|
|
